Donația

Tot ce trebuie să știi despre donație: explicații clare și exemple practice

Donația este un act juridic prin care o persoană, numită donator, oferă cu titlu gratuit un bun al său unei alte persoane, numită donatar. Deși poate părea un gest simplu și generos, donația este reglementată strict de lege pentru a proteja ambele părți implicate și pentru a preveni eventualele abuzuri sau confuzii.

Cum se face o donație?

Legea prevede că o donație trebuie să fie realizată prin înscris autentic (de exemplu, în fața unui notar), altfel este considerată nulă. Totuși, există câteva excepții:

Donațiile indirecte sau deghizate, care, prin natura lor, nu necesită forma autentică.
Exemplu: Dacă o persoană îți vinde un teren la un preț mult sub valoarea sa reală, diferența dintre valoarea reală și prețul plătit poate fi considerată o donație indirectă.

Darurile manuale, adică bunurile mobile de până la 25.000 lei, care pot fi transmise prin simplu acord între părți, cu condiția să se predea efectiv bunul.
Exemplu: Un prieten îți oferă un tablou de colecție, iar valoarea acestuia nu depășește suma de 25.000 lei. Acesta este un dar manual.

Ce trebuie să conțină actul de donație?

Dacă donația implică bunuri mobile (cum ar fi obiecte de valoare sau mașini), acestea trebuie enumerate și evaluate în actul scris, fie și sub semnătură privată. Dacă aceste detalii lipsesc, donația este nulă.

În cazul bunurilor imobile (case, terenuri), donația trebuie autentificată de un notar, care va înscrie contractul într-un registru electronic național. Acest pas este esențial pentru ca donația să fie opozabilă terților și pentru a preveni eventualele litigii.

Donația poate fi revocată?

Deși principiul general este că donațiile sunt irevocabile, există situații în care legea permite revocarea:

Ingratitudinea donatarului:
Dacă donatarul comite fapte grave împotriva donatorului, cum ar fi:

Atentatul la viața donatorului;

Refuzul nejustificat de a oferi sprijin alimentar donatorului ajuns în nevoie;

Insulte grave sau acte de cruzime.
Exemplu: O persoană donează apartamentul său copilului său, dar acesta refuză ulterior să îi asigure hrana sau îngrijirea necesară în situații de boală.

Neîndeplinirea sarcinilor asumate:
Unele donații pot fi făcute cu condiția ca donatarul să îndeplinească o anumită obligație (de exemplu, să întrețină un monument de familie). Dacă această obligație nu este respectată, donația poate fi revocată.

Ce alte reguli speciale există?

Donațiile între soți sunt revocabile pe durata căsătoriei.
Exemplu: Un soț îi donează celuilalt o mașină, dar ulterior decide să revoce donația. Acest lucru este posibil atât timp cât sunt căsătoriți.

Donațiile condiționate de încheierea unei căsătorii devin nule dacă acea căsătorie nu are loc.
Exemplu: O persoană donează o casă viitorilor soți sub condiția căsătoriei lor. Dacă aceștia nu se căsătoresc, donația își pierde valabilitatea.

Ce răspundere are donatorul?

În general, donatorul răspunde doar pentru dol (intenție rea) sau culpă gravă. Totuși, există excepții:

Dacă a promis garanție contra evicțiunii (pierderea bunului din cauze juridice), atunci trebuie să o respecte.

Dacă bunul donat are vicii ascunse pe care donatorul le cunoștea și nu le-a comunicat, acesta poate fi obligat să repare prejudiciile cauzate donatarului.

Donația în viața de zi cu zi: un exemplu simplu

Imaginează-ți că o mamă dorește să doneze apartamentul său fiului ei. Aceasta merge la notar, unde se întocmește actul autentic de donație, iar bunul este înscris în registrul național. Dacă fiul decide să vândă apartamentul unui terț, iar ulterior donația este revocată (de exemplu, pentru ingratitudine), terțul care a cumpărat apartamentul în mod legal va rămâne protejat, iar mama nu îl poate revendica.

Pe de altă parte, dacă donația ar fi fost condiționată de faptul că fiul său trebuie să aibă grijă de o rudă în vârstă și acesta nu își respectă obligațiile, mama poate cere în instanță fie executarea obligației, fie revocarea donației.

În ce condiții poate fi revocată o donație?

Conform legii, donația poate fi revocată din două motive principale: ingratitudine și neîndeplinirea sarcinilor asumate de către donatar. De exemplu, dacă cel care primește donația comite acte de cruzime față de donator sau refuză să ofere sprijin atunci când acesta ajunge în nevoie, donatorul poate solicita revocarea. Totodată, dacă donatarul și-a asumat anumite obligații prin donație, precum întreținerea donatorului sau păstrarea în bune condiții a bunului donat, dar nu le respectă, donația poate fi anulată.

Cum se revocă donația pentru ingratitudine?

Legea stabilește că ingratitudinea poate fi invocată în cazuri grave, cum ar fi dacă donatarul:

Atentează la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia.

Comite fapte penale sau injurii grave împotriva donatorului.

Refuză, fără motiv, să asigure întreținere donatorului ajuns în nevoie.

Un exemplu concret ar putea fi o situație în care donatarul, după ce primește un apartament prin donație, refuză să permită donatorului să locuiască acolo, deși acesta este în vârstă și fără alte resurse. Într-un astfel de caz, donatorul poate cere revocarea donației.

Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie depusă în termen de un an din momentul în care donatorul află despre fapta de ingratitudine. Dacă donatorul decedează fără să ceară revocarea, moștenitorii săi pot face acest demers, dar doar în anumite condiții.

Ce se întâmplă dacă donația este revocată?

Când donația este revocată pentru ingratitudine, donatarul trebuie să returneze bunul primit sau, dacă acest lucru nu este posibil, să plătească valoarea acestuia. De asemenea, donatarul trebuie să restituie toate beneficiile obținute de pe urma bunului donat, cum ar fi chiriile încasate. Totuși, dacă bunul donat a fost vândut unor terți de bună-credință, aceștia nu sunt afectați de revocare.

Ce presupune revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor?

Donațiile pot fi făcute cu anumite condiții, cum ar fi obligația donatarului de a întreține donatorul sau de a folosi bunul într-un anumit scop. Dacă aceste condiții nu sunt respectate, donatorul poate cere revocarea donației. De exemplu, dacă o persoană donează o casă cu condiția ca donatarul să o transforme într-un centru pentru copii, dar acesta folosește casa în scopuri personale, donația poate fi anulată.

Ce trebuie să știți despre donațiile între soți?

Legea prevede reguli speciale pentru donațiile între soți. Acestea sunt revocabile în timpul căsătoriei, iar dacă căsătoria este anulată, donația poate fi la rândul său anulată, mai ales dacă unul dintre soți a acționat cu rea-credință. Un exemplu ar fi cazul în care un soț donează o mașină celuilalt, dar ulterior se descoperă că donația a fost făcută doar pentru a ascunde bunul de eventuali creditori.

Donațiile pentru viitorii soți și consecințele lor

O categorie aparte o reprezintă donațiile făcute în vederea căsătoriei. Acestea sunt condiționate de încheierea căsătoriei, iar dacă aceasta nu are loc, donația nu produce efecte. Spre exemplu, dacă o persoană donează o sumă de bani logodnicului său cu scopul de a organiza nunta, dar logodna este ruptă, banii trebuie returnați.

Concluzie

Donația este un gest generos, dar și unul cu implicații juridice complexe. De aceea, este important să înțelegi toate detaliile și să te asiguri că actul este întocmit corect. Dacă ai întrebări despre donații sau dorești să închei un astfel de act, consultă un avocat pentru a evita eventualele probleme juridice.

Revocarea donației este o procedură care protejează donatorul de abuzuri sau încălcări ale obligațiilor de către donatar. Deși donația este, în principiu, un act irevocabil, legea oferă soluții pentru situațiile în care donatarul nu respectă condițiile sau acționează cu rea-credință. Pentru a evita complicațiile, este esențial ca atât donatorul, cât și donatarul să înțeleagă pe deplin implicațiile juridice ale acestui act. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență, nu ezitați să apelați la un avocat specializat.